E paradoxal cum m-au invadat zilnic tele-marketerii diverselor companii, care de care mai agresivi si mai obraznici. E o perioada in care chiar daca as vrea nu as putea beneficia de niciunul din serviciile lor ...si totusi, e perioada in care ma contacteaza zilnic. Ieri un stimabil de la ING care mi-a deschis mai demult un cont acolo, a inceput sa ma ia la bani marunti: unde mai lucati? va intra salariul pe card?
WTF?
Cine esti dumneata sa ma intrebi pe mine toate astea?...prezinta-mi oferta, daca ai una...si gata! Alaltieri o domnisoara de la OTP Bank ma intreaba daca am cont la ei...
again WTF? Nu ar fi trebuit sa-ti faci tema tu frumos si sa stii asta deja?
E paradoxal de asemenea cum intr-un oras vestit pentru faimosii sai caini vagabozi si pentru incidentele neplacute pe care le-au avut oamenii cu ei de-a lungul timpului, am reusit sa merg de doua ori cu bicicleta (e drept prin zone relativ centrale), fara sa ma inhate niciunul. Si e paradoxal, pentru mine cel putin, cat de misto e sa mergi pe bicicleta in orasul asta!!! Lumea, desi ne-educata in privinta pistei de biciclete (nici nu are cum in conditiile in care pista uneori ocupa tot trotuarul) se da la o parte, iti zambeste mai des...de parca toti ar aprecia efortul "verde" pe care-l faci sau faptul ca te-ai apucat in sfarsit sa faci miscare sanatoasa :)
Si stiti ce mai e paradoxal... ? Ca desi sunt at a professional low... personal ma simt excelent!!! Like I could fly! Si in curand chiar voi putea... Paradoxal, nu-i asa?
