i-phone, i-pad, i-pod, i-mac...I, I, I... Lumea intreaga a muscat din mar, marele pacat e deja comis si cred ca s-a scris si sentinta. Suntem condamnati! Suntem condamnati sa fim o societate grabita, agitata, distrata, superficiala. Suntem fascinati de tot ceea ce e nou, cool, arata bine, se misca repede, ne aduce satisfactii imediate. Suntem condamnati la cosum. Devastator, covarsitor, fulgerator. Consum.
Da. E bine ca am realizat ca viata poate fi traita din plin, fara prea multe sacrificii. E bine ca ne urmarim si cultivam placerile, dar nu stiu in ce masura Epicur ar fi mandru de noi.
Vorbeam deunazi cu o prietena despre Apple, despre toata obsesia pentru tehnologia lor. Tot ce face Apple arata bine, e usor de folosit, merge rapid, insa daca e sa treci peste design si sa diseci, sa iei la bani marunti componentele lor interioare, sunt cam la fel sau poate chiar mai putin performante decat cele ale marcilor mai "banale" de pe piata. Apple in schimb e mai scump, Apple reprezinta un standard, un status, un lifestyle. Si e atat de bine proiectat incat toata lumea care a muscat deja momeala nu se va mai intoarace prea curand inapoi.
Gasesc mereu interesanta conceptia maselor despre anumite lucruri, trendurile care se formeaza, popularitatea care se naste in jurul unor melodii, filme, artisti, aparate, bauturi, persoane politice. Poate ca e vorba despre manipulare, poate ca e vorba despre ceva ce reuseste sa atinga un ceva anume din noi, poate ca e vorba de o combinatie din amandoua... Mai grav - mi se pare ca delimitarea dintre comercial si non-comercial, conformism si non-conformism, superficial si profund, practic ...nu mai exista! Traim intr-o criza de personalitate, actionam dintr-un instict primar de turma si de conservare... Apple-ul e doar un exemplu, poate chiar prost ales (nu ma pricep aproape deloc la tehnologie. Sunt mai mult parerile unor oameni care se pricep pe care am ales sa le redau aici). Insa, din pacate, exemple ar mai tot fi. Criza noastra nu e doar economica, e mult mai profunda, e una morala, sociala, intelectuala. Dar stiti ce e ok?...Ca macar s-a gasit cineva sa strige...CRIZA. Imi pare un cuvant pozitiv acum...imi pare un inceput de drum...o minima dorinta de schimbare...Si din fericire, exista si exemple de astfel de dorinte si schimbari deja. Poate totusi superficialitatea n-o sa devina ceva super, ci doar ceva lung si anevoios de zis si greu de pus in practica. Cam atat pentru azi.
No comments:
Post a Comment